Intrarea Chefalului nr. 11-13, Bloc A1, Apartament 2. Luni - Vineri 08:00 - 20:00 0751 667 788

Blog

Extrasistola Ventriculară

Extrasistola Ventriculară

CE ESTE EXTRASISTOLA VENTRICULARĂ?

Bătaia extrasistolică este o activare electrică spontană ce survine in plus față de ritmul cardiac normal (ritmul sinusal) și iși are originea in cele doua camere ale inimii numite Ventriculi. 

In mod normal, inima bate din cauza unui focar automat numit nodul sinusal, extrasistola ventriculară apare din cauza apariției unui nou focar automat ce ”nu ascultă” ritmul normal și bate concomitent cu acesta. Aceasta face ca ritmul sa fie neregulat și contracția cardiacă să fie ineficientă cu scăderea performanței cardiace globale. 

 

CUM SE CLASIFICĂ EXTRASISTOLA VENTRICULARA?

Există mai multe tipuri de clasificare, cea mai importantă este clasificarea ei in funcție de risc, și se imparte in extrasistola benignă (neaminențătoare de viață) și malignă (ce poate pune viața in pericol și creste riscul de moarte subită caridacă).

Medicul Aritmolog va incadra corect extrasistola in una dintre cele doua categorii.

 

CARE SUNT SIMPTOMELE ASOCIATE EXTRASISTOLEI VENTRICULARE?

Se percepe ca o pauză in ritmul cardiac, sau o bataie puternică bruscă imediat după pauză, simptomele durează de obicei câteva secunde dar sunt repetitive cu o frecvență variabilă. 

 

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL? 

Pe un simplu EKG, dacă este frecventă, sau pe Holter, in caz de apariție intermitentă. 

Forma extrasistolei ventriculare inregistrată pe electrocardiogramă ne oferă multe informații suplimentare, precum localizarea și originea ei, frecvența apariției și asocierea altor boli electrice cardiace.  

 

CUM ȘTIU IN CE CATEGORIE SE INCADREAZĂ EXTRASISTOLA VENTRICULARĂ CU CARE AM FOST DIAGNOSTICAT? 

Cu ajutorul medicului Aritmolog, specializat in bolile electrice ale inimii (Electrofiziologie), el poate analiza extrasistola și vă poate recomanda investigații suplimentare pentru a clarifica situația dumneavoastră și a recomanda conduită corectă. 

 

CARE SUNT INVESTIGAȚIILE SUPLIMENTARE RECOMANDATE DACĂ AM EXTRASISTOLE VENTRICULARE? 

Recomandările diferă de la un caz la altul, in principiu, se recomandă un test de efort pentru a evalua comportamentul extrasistolei la efort, se recomanda un Holter EKG pentru a cuantifica incarcatura aritmică și evidențierea asocierii altor aritmii (tahicardie ventriculara susținută sau nesusținută), iar in cazurile in care se suspicionează o afectare structurală cardiacă pacientul este indrumat câtre efectuarea unei Rezonanțe Magnetice Cardiace. 

 

CUM SE TRATEAZA EXTRASISTOLA VENTRICULARĂ?

Medicul Aritmolog va poate recomanda sau nu tratamentul extrasistolei ventriculare, in functie de simptome și de riscul asociat. 

Tratamentul include terapie medicamentoasă și/sau procedura de ablație cu radiofrecvență efectuată de câtre medicul Aritmolog. 

 

 

*Diagnosticul și tratamentul corect al extrasistolei ventriculare se pune la consultul medicului Artimolog.

*Prețul consultului de Aritmologie este 470 de lei. 

*Pentru programare și detalii suplimentare: +40751667788 

read more
Fibrilația Atrială

Fibrilația Atrială

CE ESTE FIBRILAȚIA ATRIALĂ?

Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac cauzată de activare electrică haotică in cele doua camere ale inimii numite Atrii, această activare se transmite câtre ventriculi ca un ritm neregulat, cu frecventa variabila de la puls mic la puls foarte mare. Poate asocia sau nu Flutter Atrial. 

Ea se imparte in:

  1. Fibrilație Atrială Paroxistică – ocazională, episoade scurte si repetate
  2. Fibrilație Atrială Persistentă – durează mai mult de 7 zile
  3. Fibrilație Atrială Permanentă – durează mai mult de 1 an și nu se reușeste conversia ei la ritmul sinusal (Ritmul normal al inimii)

 

CUM APARE FIBRILAȚIA ATRIALĂ?

Boala apare atât la inima sănătoasă (rareori) cât și pe cea bolnavă (frecvent). 

Substratul fibrilației atriale constă in mici cicatrici (denumite fibroze) in atriile inimii, care ajută la formarea și intreținerea unor circuite electrice anormale și activare haotică continuă. 

 

CARE SUNT BOLILE CARE PREDISPUN LA APARIȚIA FIBRILAȚIEI ATRIALE?

Exista mai multe afecțiuni cardiace care pot duce la fibrilație atrială, dintre acestea amintim:

  1. Hipertensiunea Arterială necontrolată
  2. Boala Cardiacă Ischemică – Infarctul Miocardic și Angina pectorală.
  3. Diabetul Zaharat cu risc de afectare cardiacă
  4. Boli Cardiace Congenitale 
  5. Probleme la valvele cardiace – Insuficiență Mitrală sau Stenoză Mitrala, Insuficiență Aortică sau Stenoza Aortică
  6. Hipertrofia ventriculară – ingroșare anormală a inimii
  7. Insuficiența Cardiacă
  8. Istoric de operații pe cord. 
  9. Probleme de glandă tiroidă – Hipertiroidism
  10. Apneea de somn – sforăit și intrerupere a respirației in timpul somnului. 
  11. Boala de nod sinusal.
  12. Obezitatea, consumul excesiv de alcool

CUM POT SA AFLU DACĂ AM FIBRILAȚIE ATRIALĂ?

Cu ajutorul medicului Cardiolog specializat in Aritmologia Cardiacă, diagnosticul se pune pe electrocardiograma ”EKG” sau pe inregistrarea Holter, dacă aritmia nu este prezentă la momentul consultului. 

 

CARE SUNT SIMPTOMELE PROVOCATE DE FIBRILAȚIA ATRIALĂ?

Simptomele variază de la pacient la pacient, se descriu următoarele simptome:

  1. Puls neregulat sau oscilant
  2. Insuficiență cardiacă
  3. Senzație de respirație grea sau sufocare in repaus sau la efort
  4. Amețeală și oboseală in cazul fibrilației atriale cu puls mic.
  5. Sincopă

 

CARE SUNT RISCURILE FIBRILAȚIEI ATRIALE?

Principalul risc este cel de accident vascular cerebral sau infarct miocardic, deoarece in fibrilație se pot forma cheaguri in inimă care se pot mobiliza și pleca spre diferite părți ale corpului, provocând accidente vasculare severe. 

Alte riscuri includ: dezvoltarea de insuficiență cardiacă sau de boală de nod sinusal. 

 

CARE ESTE TRATAMENTUL FIBRILAȚIEI ATRIALE?

Diagnosticul și tratamentul corect este instituit de câtre medicul Aritmolog, in funcție de caracteristicile fibrilației și de preferința pacientului, vă poate recomanda tratament medicamentos sau vă poate indruma către ablație, de asemenea va evalua necesitatea inceperii unui tratament anti-coagulant, pentru reducerea la minim a riscului de formare a cheagurilor. 

 

 

*Diagnosticul și tratamentul fibrilației atriale se pune la consultul medicului Aritmolog

*Prețul consultului de Aritmologie este 470 de lei. 

*Pentru programare și detalii suplimentare: +40751667788 

read more
Amețeala de cauză cardiacă și pulsul ”mic”

Amețeala de cauză cardiacă și pulsul ”mic”

CARE SUNT CAUZELE CARDIACE CE PROVOACĂ AMEȚEALĂ?

Există doua cauze principale de amețeală de cauză cardiacă: dereglări ale ritmului cardiac (puls mic) și scădere a tensiunii arteriale. Ambele pot fi ocazionale sau permanente. 

Valoarea normală a pulsului este intre 60 și 100 bătăi pe minut in repaus, la efort pulsul poate atinge valori mai mari, in funcție de vârstă, pana la aproximativ 180/min la un efort fizic foarte intens.

Dereglăriile ritmului cardiac asociate cu amețeala sunt intreruperi de conducere electrică cardiacă, denumite bloc Atrio-Ventricular, și care au ca și consecință apariția ”pulsului mic”, ele pot fi de diferite tipuri și grade – Boală de nod sinusal, Bloc atrio-ventricular Grad I, Grad II sau Grad III, si se pot manifesta intermitent (secunde – minute) sau permanent (cu simptome persistente – continue).

 

CUM POT AFLA DACĂ AM INTRERUPERI DE CONDUCERE ELECTRICĂ CARDIACĂ?

Cu ajutorul medicului cardiolog specializat in Artimologie: atunci când blocul este permanet, o simplă electrocardigramă ”EKG” interpretată corect este suficientă pentru a pune diagnosticul, in cazurile de simptome ocazionale in care se suspicionează bloc tranzitor, se recurge la monitorizarea Holter EKG, pentru a inregistra ritmul cardiac pe o perioadă mai lungă (1 până la 7 zile) și a obiectiva intreruperea de conducere.

 

CARE SUNT SIMPTOMELE ASOCIATE INTERUPERII DE CONDUCERE ELECTRICĂ?

Simptomele sunt atribuite pulsului mic, și includ:

  1. Amețeală – ocazională sau permanentă
  2. Oboseală – atât in repaus dar mai ales la efort
  3. Scăderea capacității de efort
  4. Somnolență 
  5. Sincopă – cel mai sever simptom din cauza riscului de traumatism asociat sincopei dar și din cauza riscului de stop cardiac. 
  6. Senzație de sufocare sau respirație grea
  7. Dureri toracice

 

CUM SE TRATEAZĂ?

Dacă se pune diagnosticul de bloc atrio-ventricular, medicul Aritmolog analizeaza tipul blocului folosind electrocardiograma ”EKG” sau rezultatul interpretării Holter, in funcție de tipul blocului și de simptomele pacientului, medicul Aritmolog poate sa pună indicația de implantare de stimulator cardiac, procedură efectuată de medicul Cardiolog supra-specializat in Aritmologia cardiacă.  

 

CARE SUNT BOLILE ELECTRICE CARDIACE CARE DUC LA PULS MIC?

Exsită mai multe tipuri:

  1. Boala de nod sinusal – in care frecvența cardiaca este adesea sub 60/minut, sau nu creste adecvat la efort, provocând sau nu simptome.
  2. Blocul Atrio-ventricular de grad I – poate fi cu sau fără simptome
  3. Blocul Atrio-ventricular grad 2 – frecvent cu simptome.
  4. Blocul Atrio-vetntricular grad 3 – cu simptome in marea majoritate a cazurilor.
  5. Blocul tranzitor – se suspicioneaza pe EKG si se confirmă sau se infirmă pe inregistrarea Holter.

 

 

*Diagnosticul și tratamentul bolilor de conducere cardiacă se pune la consultul medicului Aritmolog

*Prețul consultului de Aritmologie este 470 de lei. 

*Pentru programare și detalii suplimentare: +40751667788 

 

 

read more
Monitorizare Holter EKG 3/12 Canale

Monitorizare Holter EKG 3/12 Canale

PALPITAȚII ȘI TULBURĂRI DE RITM

Evaluarea Ritmului Cardiac pe Holter

 

INTERPRETARE DE CĂTRE MEDICI ARITMOLOGI:

 

Holterele din cadrul clinicii interCardioClinique® sunt interpretate exclusiv de către medici Cardiologi supraspecializați în Aritmologia Cardiacă.

Aritmologia este supra-specializarea care se ocupă cu tulburările de ritm si de conducere cardiace, aceste tulburari fiind principalele indicații de monitorizare Holter 3 sau 12 canale.

Monitorizarea este utilă atât pentru a pune diagnosticul unei tulburări de ritm (puls mare, adesea resimțit ca palpitații) sau de conducere (puls mic, adesea resimțit că amețeală sau oboseală accentuată mergând până la sincopă cu pierderea tranzitorie a stării de conștientă), cât și pentru evaluarea eficienței unui tratament (medicamentos sau intervențional) și urmărire pe termen lung.

Dispozitivele Holter utilizate în cadrul clinicii interCardioClinique® sunt compacte (7 X 5 cm), au o performanță excelență cu capacitate mare de stocare, ceea ce le dă posibilitatea de a înregistra ritmul cardiac pe o perioada lungă (până la 8 zile), în funcție de indicația fiecărui pacient.

Performanță excelentă se traduce printr-o filtrare a semnalului cardiac extrem de selectivă, reducând bruiajul și interferența externă și crescând calitatea înregistrării, drept urmare medicul Aritmolog pune diagnosticul cu o precizie ce se aproprie de 100% în marea majoritate a cazurilor.

 

CĂND SE RECOMANDĂ MONITORIZAREA HOLTER?

Principalele indicații ale monitorizării Holter sunt:

 

 

PALPITAȚII SAU ARITMII:

Puls mare, senzație de bătăi in gât: ocazional sau persistent, termenul medical este “Tahiaritmii”, care se împart în tahiaritmii benigne (neamenintatoare de viață, dar afectează calitatea de viață a pacientului prin accese repetate) și maligne (amenințătoare de viață, ce pun viață în pericol).

Diagnosticul corect al Aritmiilor la interCardioClinique® se atinge in proporție de 100% in marea majoritate a cazurilor, interpretarea fiind facută de medicul specialist Aritmolog, asigurând ulterior indicația certă de tratament versus urmărire fără tratament.

 

 

FIBRILAȚIA ATRIALĂ:

Atăt in diagnosticul fibrilației atriale cât și in urmarirea pe termen lung și evaluarea eficienței tratamentului deja instituit.

Se urmarește comportamentul fibrilației si asocierea altor aritmii, frecvent intâlnite asociind fibrilația atriala, pentru optimizarea medicației sau schimbarea strategiei de tratament in funcție de recomandarea medicului Aritmolog. Se poate pune indicația tratamentului anti-coagulant oral. 

Scopul urmărit in fibrilația atrială este dispariția simptomelor, controlul frecvenței cardiace sau al ritmului, și ameliorarea capacității de efort cu reducerea la minim a simptomelor de insuficiență cardiacă. Se poate lua in considerare “Scoaterea” pacientului din fibrilație atrială prin conversie electrică la ritm sinusal. 

In funcție de rezultatul Holterului se poate pune indicația de tratament intervențional prin ablație.

 

EXTRASISTOLE VENTRICULARE SAU SUPRAVENTRICULARE:

Medicul Aritmolog va evalua caracteristiciile extrasistolelor pentru a descrie precis aritmia, ca ulterior sa poată pună sau nu indicația de tratament, după încadrarea lor în categoria benignă sau malignă.

Tratamentul poate fi medicamentos sau intervențional prin ablație, in funcție de caracteristiciile extrasistolei, dar se ia in considerare inclusiv preferința pacientului.

 

SINCOPA, PULS MIC, AMEȚEALĂ PERSISTENTĂ, PIERDERE TRANZITORIE A STĂRII DE CONȘTIENȚĂ:

Aceste simptome pot fi secundare unei intreruperi de conducere electrică cardiacă, denumită blocuri atrio-ventriculare cardiace, care sunt de diferite grade.

Monitorizarea Holter interpretată de medicul Aritmolog poate pune indicația implantului de stimulator cardiac definitiv pentru controlul simptomelor secundare instalării blocului.

 

 

Preț monitorizare 24 de ore: 3 Canale – 300 RON/ 12 Canale – 350 RON.

Programare și mai multe detalii la: +40751667788

 

*Indicațiile de tratament sau de modificare a strategiei terapeutice se pun la consultul Aritmologic după obținerea rezultatului Holter.

 

 

 

 

read more
Polisomnografia și Sindromul de Apnee in Somn

Polisomnografia și Sindromul de Apnee in Somn

Tulburarile de respirație în timpul somnului (TRS) este un termen generic folosit pentru un spectru larg de tulburări respiratorii în timpul somnului, multe dintre acestea fiind legate de o rezistență crescută a căilor respiratorii superioare. Dificultățile asociate TRS pot varia de la sforăit până la apneea în somn de tip obstructiv (sau hipopneea), care implică episoade repetate de blocare parțială sau totală a căilor respiratorii întimpul somnului. Este o tulburare destul de răspândită, care afectează 1 din 20 de adulți


Sforăitul este un simptom al apneei în somn, dar nu toți pacienții care sforăie suferă și de apnee în somn. Cu toate acestea, cel mai adesea, sforăitul îi aduce pentru prima oară pe pacienți la un clinician sau la un medic generalist. Tratamentul incipient al sforăitului poate include sprijin pentru modificarea potențialilor factori care determină stilul de viațăinclusiv obezitatea și consumul de alcoolceea ce poate reduce sau elimina complet sforăitul.

Cu ajutorul tratamentului, pacienții vor beneficia de tipare de somn îmbunătățite și pot simți o mai mare vitalitate, mai multă energie și o putere de concentrare mai bună.

Dacă nu este tratată, apneea în somn de tip obstructiv ar putea avea consecințe grave asupra stilului de viață și sanatatii persoanei. Această afecțiune se caracterizează prin opriri (apnee) ale respirației în timpul somnului, cauzate de relaxarea mușchilor care susțin căile respiratorii, blocând astfel gâtul și împiedicând pătrunderea aerului în plămâni.

Persoanele cu apnee în somn netratată nu sunt conștiente, îngeneral, de opririle respirației, dar își pot da seama sforăie întimpul somnului și sunt somnolenți în timpul zilei.

Alte simptome pot include dificultăți de concentrare, dureri de cap matinale, nevoia frecventă de a urina în timpul nopții(denumită nicturie), probleme de libido, tensiune arterială ridicată și castig ponderal.

Aceste simptome pot conduce, eventual, la alte probleme grave de sănătate, precum:

tensiune arterială ridicată
atacuri cerebrale
insuficiență cardiacă
diabet
leziuni cerebrale sau depresie.

Din cauza faptului somnolența excesivă în timpul zilei are efecte negative asupra funcției cognitive, aceasta poate duce la o incapacitate de muncă și la accidente rutiere.

 

Sindromul de apnee în somn este definit ca prezenta a cel puțin 5 evenimente (apnei și hipopnei) respiratorii raportate la o oră de somn. Apneea reprezintă oprirea fluxului respirator (nazal și oral) timp de minimum 10 secunde, iar hipopneea scăderea fluxului respirator mai mare de 30-50%.

Prevalența sindromului de apnee în somn este la fel de mare ca aceea a diabetului zaharat sau a astmului, 4% din populația generală confruntându-se cu această afecțiune, în cazul bărbaților cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani, incidența ajungând la 9%.

Principalele simptome ale sindromului de apnee în somn sunt:

sforăitul puternic și neregulat, agravat de consumul de alcool, care este întrerupt de pauze respiratorii (apnee și hipopnee) și care revine apoi “exploziv”;
tulburări și fragmentări ale somnului;
cefaleea matinală (dureri de cap)
somnolența diurnă excesivă (SDE);
diminuarea capacității de muncă;
scăderea capacității intelectuale și a puterii de concentrare;
tulburări de memorie;
modificări de personalitate care pot genera conflicte familiale și crește predispoziția la accidente de muncă și rutiere;
creșterea predispoziției la sindroame depresive;
iritabilitate.

Alte simptome care se pot manifesta în cazul persoanelor care suferă de sindrom de apnee în somn sunt intoleranța la alcool, scăderea libidoului, impotența, luarea în greutate, poliuria nocturnă (micțiuni frecvente în timpul nopții).

Tipologie

1. Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) este cel mai frecvent și este dat de oprirea fluxului respirator, dar cu persistența mișcărilor respiratorii toraco-abdominale.

2. Sindromul de apnee în somn de tip central (SASC) se caracterizează prin oprirea fluxului aerian naso-bucal și absența efortului ventilator, și este, în general, asociat cu boli cardiovasculare sau neurologice.

3. Sindromul de apnee în somn de tip mixt (SASM) în care sunt prezente atât evenimente respioratorii centrale, cât și obstructive sau mixte.

Diferențierea dintre evenimentele respiratorii nocturne obstructive, centrale și mixte se face pe baza senzorilor de flux nazal și centura toracala sau toraco-abdominală.

Factori de risc

Greutatea corporală. Potrivit statisticilor, 60% dintre pacienții cu sindrom de apnee în somn sunt supraponderali și obezi. Astfel, greutatea corporală este cel mai important factor de risc în apariția sindromului, o creștere de 10% a greutății fiind asociată cu o creștere de 6 ori a riscului de apariție a episoadelor de apnee.
Prevalența sindromului de apnee în somn este mai mare în cazul bărbaților decât al femeilor, în raport 2:1;
O circumferință a gâtului peste 44 cm la bărbat și peste 37 cm la femeie.
Factori hormonali și bolile endocrine (menopauză, acromegalia, hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice).
Modificări la nivelul feței (bărbie mică, ascunsă) sau la nivelul gâtului (limbă mare, amigdale proeminente).
Factori genetici – rude de gradul I care sforăie sau suferă de sindromul de apnee în somn
Fumatul, consumul de alcool și/sau de medicametele sedative-hipnotice.
Vârsta – aproape 1 din 10 bărbați cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani suferă de sindrom de apnee în somn.

 

Ce este sindromul de apnee in somn?

Desi exista mai multe pareri, majoritatea specialistilor considera ca daca exista 10 episoade de intrerupere a respiratiei in decurs de ora de somn, iar fiecare episod este de minimum 10 secunde, se poate lua in considerare diagnosticul de apnee in somn. Ca metoda optima de diagnosticare si de stabilire a severitatii acestei afectiuni se foloseste poligrafia respiratorie, realizata cu ajutorul poligrafului. Prin aceasta investigatie sunt monitorizate respiratia pacientului si intreruperile acesteia. De asemenea, mai sunt analizate pulsul, saturatia de oxigen si pozitia corpului.

Statisticile arata ca sindromul de apnee in somn apare frecvent la persoanele de varsta a doua si a treia, iar dintre acestea un procent mai mare este reprezentat de barbatii fumatori. Criteriul dupa care se pune diagnosticul de apnee in somn sunt episoadele de intrerupere a respiratiei pe parcursul unei ore de somn.

Tipuri apnee in somn

Exista mai multe tipuri de apnee in somn, clasificarea facandu-se dupa cauzele care o provoaca: apnee obstructiva, apnee centrala si apnee mixta (cand sunt prezente atat apneea obstructiva, cat si cea centrala).

Simptome apnee in somn

O parte dintre simptome sunt comune tuturor pacientilor cu ASO. Printre acestea mentionam sforaitul si somnolenta excesiva diurna, care se manifesta prin adormire in contexte neadecvate, cum ar fi in timpul meselor, sofatului sau discutiilor cu ceilalti.

Persoanele care sufera de apnee obstructiva mai pot manifesta unele din urmatoarele simptome: somn agitat si/sau neodihnitor care conduce la deteriorarea capacitatilor intelectuale (memorie, concentrare), dureri toracice, cefalee dupa trezire, iritabilitate, oboseala, tulburari emotionale.

In continuare abordam cauzele si factorii de risc pentru apneea obstructiva sau ASO.

Cauze apnee obstructiva

Principala cauza in ASO este de natura anatomica, si anume obstructia sau ingustarea cailor respiratorii superioare, care are loc de obicei la nivel naso-faringian. La multi pacienti cu ASO, configuratia cailor respiratorii este afectata structural, ceea ce predispune la obstructie.

De asemenea, mai pot exista defecte anatomice la nivelul nasului, gurii sau gatului. De exemplu, in hipertrofia tonsilara, amigdalele hipertrofiate contribuie la ingustarea cailor respiratorii in timpul somnului, declansand apneea.

Printre factorii care contribuie la obstructia cailor respiratorii in somn se numara obezitatea si consumul de alcool.

Factori de risc in ASO

Factori de risc in ASO care pot fi controlati:

obezitatea: la pacientii cu obezitate, excesul de grasime din zona gatului exercita o compresie pe caile respiratorii, cauzand ingustarea acestora;
consumul de alcool: determina depresia si relaxarea muschilor respiratori, iar caile respiratorii superioare se ingusteaza si astfel apare apneea in somn;
consumul de medicamente: hipnoticele si sedativele contribuie la aparitia apneei;
fumatul: nicotina relaxeaza musculatura care mentine deschise caile respiratorii, iar acest lucru duce la colapsul cailor respiratorii;
dormitul pe spate;
dezechilibre hormonale: acromegalia sau hipotiroidismul;
obiceiuri proaste de somn;

Factori de risc in ASO care nu pot fi controlati sau modificati:

istoricul familial: antecedentele familiale cresc riscul de dezvoltare a apneei in somn;
varsta: posibilitatea de a dezvolta ASO creste odata cu varsta;
sexul masculin: statisticile arata ca ASO apare cu o frecventa de 5 ori mai mare la persoanele de gen masculin;
deformari ale coloanei vertebrale: afectiuni precum scolioza favorizeaza aparitia apneei deoarece altereaza dinamica respiratorie;
anomalii craniofaciale: acestea pot fi provocate de anumite sindroame precum Down si Marfan;
menopauza: studiile arata ca femeile la menopauza au mai frecvent ASO, dar inca nu se cunoaste mecanismul care determina cresterea riscului de aparitie a apneei in somn;

Apneea in somn prezintă mai multe grade de severitate – ușoară, moderată, severă, iar acestea se stabilesc în funcție de durata și frecvența episoadelor de apnee.

 

Terapia tulburărilor de somn

Tratamentele pentru apneea în somn vizează reducerea numărului de pauze respiratorii care apar în timpul somnului.

Cel mai eficient tratament pentru apneea în somn de tip obstructiv moderată și severă se numește CPAP (presiune pozitivă continuă la nivelul căilor respiratorii).

Dispozitivul respectiv se folosește în timpul nopții pentru a administra aer printr-o mască nazala sau oronazala. Terapia permite aerului circule ușor, păstrând căile respiratorii deschise și prevenind pauzele respiratorii.

Terapia cu CPAP poate:

împiedica blocarea căilor respiratorii
îmbunătăți calitatea somnului
și, prin urmare, ajuta la diminuarea efectelor negative pe care SASO le are asupra sănătății

Sunt disponibile mai multe tipuri diferite de dispozitive și măști pentru a satisface nevoile individuale ale fiecărui pacient înparte. Tehnicianul Linde va va indruma spre identificarea solutiei optime conform nevoilor dumneavoastra.

Respiratia normala:

 

Respiratia Obstructionala:

 

Respiratia cu CPAP:

 

read more
Consultanță prin telefon
Trimite-ne un email